Zdob și Zdub
Haitura (în română)
Aho, aho, copii și frați
Stați puțin și nu mânați
Lângă boi v-alăturați
Și cuvântul mi-ascultați!
Mâine anul se-noieste
Plugușorul se porneste
Noi incepem a ură
Pe la case a colinda!
Iarna-i grea, omatul mare
Semne bune anul are
Semne bune de belșug
Pe sub brazde, pe sub plug
Trageți plugul, măi flăcăi, hai!

Sa uram noi la tot satul
Și la unul, și la altul
Hai sunați în zurgălăi, băi
Și strigați odată — hai!

Traian!

Și-n scări el s-a ridicat
Peste câmpuri s-a uitat
Ca s-aleaga un loc curat
De arăt și semănat
Și curând s-a apucat
Câmpul neted de arat
În lungiș și-n curmeziș
S-a apucat într-o joi
Cu un plug cu douăspre' boi
Boiii, boiii, bourei
În coada cu dalbei
În frunte țintaței
Hai sunați din zurgălăi, băi
Și strigați odata, hai, măi!
S-a sculat mai în an
Bădică Traian
Și a-ncalecat
Pe un cal învățat
Cu nume de Graur
Cu șaua de aur
Cu frâu de matasă
Cât viță de groasă!

Ziuă toată a lucrat
Brazda neagra a răsturnat
Și prin brazda-a semănat
Grâu mărunt și grâu de vară
Până-n seară sa răsară
Și când lucrul a sfârșit
Iată, mări, s-a stârnit
Manati, mai!
Un vânt mare pre pământ
Și ploi multe după vânt!
Pământul de răcorit
Și sămânța a ncolțit

Mâine anul se-noieste
Plugușorul se porneste
Noi incepem a ura
Pe la case a colinda!
La luna, la săptămâna
Își umplea cu apă maina
Și se duse că sa vadă
De i-a dat pământul roadă
Și de-i grâul răsărit
Și de-i spicul aurit
Era un spic că vrabia
Era un pai că trestia
Traian iute s-a intors
Și din grajd pe loc a scos
Un alt cal mai năzdrăvan
Cum îi place lui Traian
Negru că corbul
Iute că focul
De nu-l prinde locul
Cu potcoave de argint
Ce sunt spornici la fugit
Trageti brazda, măi, flăcăi!
Și strigați odată!
Să trăiți să-nfloriți
Ca merii, ca perii
În mijlocul verii
La anul și la mulți ani!