[Verse 1: Kazi Ploae]
De-de-de-decapitez constant și las diform
Orice fals emcee, în zece runde ca-n decatlon
Un cataclism literar, cad literar
Te-am anihilat, nu cunoști, nu critica
E criminal, subliminal, crispant ca credința
Am creierul criogenizat și dinții gauriți
Am efect de levitație în acest taifun liric
Și la sfârșitul zilei devin monstrul de sub pat
Vreau, libertatea presei ca să abuzez de ea
Când de fapt mă extind ca un microb un asasin orb
Arata-mi drumu' ca să pot să mă întorc
Animal, animal ai fantezii pe teme impuse
Gasește puterea și refuză, animal, animal
Insubordonat, fără tipar sau rasă matusalemic
Ca un baobab inestetic, sinestezic

[Verse 2: Dragonu’ AKA 47]
Orașu' ăsta-i cineva, are labirinturi
Nu pot explica, cad picuri, ambiguu
Sistemu' solemn de informații
Cu sistemu' de coincidențe, combinație
De la tramvaiele din stație
Raportu' dintre destinație și destin-nație
Și cât staționează între situații
Situația în sine cu complicații
Ai zice, face abuz de limbaj
Să creeze mesaj, miraj, care-i un colaj codat
Un blocaj stopat de propriul subconștient
Dopat fără dopamină, e mancat!
[Chorus: Dragonu’ AKA 47]
De fapt vad lumea prin ochi de foc
Joc intr'un șoc, emoțional semidoct
Echivalentul la echivoc și nu există antidot
Pentru starea stranie pe care o simt în corp
Vad lumea prin ochi de foc
Joc intr'un șoc, emoțional semidoct
Echivalentul la echivoc și nu există antidot
Pentru starea stranie pe care o simt în corp

[Verse 3: Chimie]
Intri-n tunel, tu, el, rupe-l, fute-l
Aici sunt multe vrute, prinse-n unde scurte
Pizde, fuste scurte, tati nu te-ascunde
Toate foarte scumpe, frate ia zi cumperi?
Nu vrei, super, totul despre suflet
Suferi? Pot să stau în lotus printre nuferi
Nu mai zic ce, porți deschid da sunt nervos
O tigancă mi-a zis ca sunt frumos, dar gelos
Jegoși, vor să vadă ce poți, dar ce vor?
Placebo, sunt tenor și tremuri ca-s demoni
Ce vremuri, ce decor, îs ca o cobra pe coca
Scuip ca o Honda, competitia e mobra! Da!

[Verse 4: Bean]
E rândul meu în noaptea asta să ies printre fiare
Trebuie s-aduc la adăpost ceva de mâncare
Doi din cinci nu revin nu...
Și popularitatea crește pentru unu pe nume Darwin
2200 în viitor, Terra singura țară, singurul popor
Mai invadați un adapost, căutam ajutor
Și animalele fac un sunet înfricoșător
E rândul meu în noaptea asta, simt adrenalina
Sunt un om mort dacă mă lasă mașina
Dihanii evoluate pot vedea și-n noapte
Simt miros de sânge, țipă chiar dacă sunt moarte
Lupt cu efectu de revers încep să mă trezesc
Același vis mă obsedează
Mă uit pe balcon, văd cine-l generează!